Imagini
Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează, în perioada 18 octombrie-12 noiembrie 2023, expoziţia „Dublu portret. Tasso Marchini – Letiția Muntean”, care reuneşte creația artiştilor Tasso Marchini și Letiția Muntean.
Curatoriată de dr. Dan Breaz, expoziția aduce în atenția publicului lucrări de pictură, grafică, desen și acuarelă, care au jucat un rol esențial pentru modernizarea expresiei artistice în perioada interbelică românească. Cu ocazia vernisajului din 18 octombrie 2023, ora 18, va fi lansat albumul-catalog al expoziției. Selecția de lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca este completată de o lucrare extrem de valoroasă, „Interiorul bisericii din Rășinari”, care figurează în expoziție grație generozității colecționarului Ion Socea.
Expoziția „Dublu portret. Tasso Marchini – Letiția Muntean” își propune să readucă în lumină creațiile a doi artiști-reper pentru modernitatea artistică din Transilvania interbelică: Tasso Marchini (1907-1936) și Letiția Muntean (1902-1979). Datorită uimitoarei capacități de a se potența reciproc a artei celor doi, am considerat oportună asocierea lucrărilor acestora într-o expoziție de sinteză, care să pună în valoare lucrări consubstanțiale, în măsură să evidențieze un crez artistic comun.
Expoziția nu ar trebui privită, însă, ca o dublă retrospectivă exhaustivă, ci, mai curând ca o selecție care explorează dintr-o perspectivă preponderent tematică universul operei lui Tasso Marchini și a Letiției Muntean, în lucrări selectate aproape exclusiv din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, pentru a oferi receptării actuale o seriede lucrări definitorii pentru creația celor doi mari artiști. Cu excepția a trei peisaje în tuș și acuarelă, realizate de Tasso Marchini în timpul popasurilor de la Sighetul Marmației și de la Balcic, precum și a patru autoportrete ale acestuia, realizate tot în acuarelă și tuș, restul lucrărilor din expoziție aparțin exclusiv domeniului picturii lui Tasso Marchini și a Letiției Muntean.
Expoziția preia titlul unei compoziții (Dublu portret, 1930)care-i are în centru pe Letiția Muntean și pe însuși autorul acestei lucrări, Tasso Marchini. Compoziția care dă titlul expoziției concentrează două dintre sensurile care au reunit destine artistice gemene în simțirea lor față de lume. Primul dintre aceste sensuri se referă la iubirea specială pe care cei doi artiști și-o purtau unul celuilalt, o iubire care-și trăia emoția irepetabilului cu o intensitate atât de acută, încât, după dispariția lui Tasso Marchini, Letiția Muntean a continuat să fie aureolată de misterul logodnei lor, niciodată încheiată. Cel de-al doilea sens trimite la crezul lor comun în rolul regenerator al artei, a cărei deschidere spre lume și spre bucuria prieteniei vine din resorturile interne ale actului artistic, mereu pregătit pentru următoarea înnoire salvatoare. Sinteza dintre noul clasicism al celui de-al treilea deceniu al secolului trecut și libertatea novatoare a ethosului avangardist se întâlnește în opera fiecăruia dintre cei doi artiști, pentru a da un nou impuls unei scene artistice încă insuficient eliberate de practicile tradiționaliste ale secolului al XIX-lea.
În vreme ce Tasso Marchini a devenit, în scurt timp, unul dintre inițiatorii nevoii de înnoire a artei, Letiția Muntean urma să joace, pe termen lung, rolul de promotor al noului modernism clasicizant, atât prin lucrările contemporane cu Tasso Marchini, cât și prin lucrările sale târzii, din anii ’60-’70.
Cele cinci secțiuni curatoriale ale expoziției Dublu portret. Tasso Marchini – Letiția Muntean îmbină criteriul cronologic cu criteriul filiațiilor tematice.
Secțiunea I – Eleganța sobră a începuturilor urmărește evoluția unei concepții estetice academizant-postimpresioniste, cu un tot mai precizat interes pentru esențializarea formei.
Secțiunea II – Primii ani ai celui de-al patrulea deceniu surprinde maturizarea viziunii artistice care, în surprinderea realității, evoluează dinspre un realism clasicizant înspre radicalismul sintetic al cubism-expresionismului.
Secțiunea III – Mirajul apropierii și incertitudinea depărtărilor surprinde interesul comun al lui Tasso Marchini și al Letiției Muntean pentru realismul clasicizant, cu importante calități sintetice și tot mai receptiv la sugestiile expresionismului. Această secțiune reflectează asupra dramatismului unui destin comun împărtășit de cei doi artiști și surprinde evoluția viitoare a creației Letiției Muntean. Din acest punct de vedere, această secțiune depășește criteriul strict cronologic, pentru a dezvălui atât unele resorturi biografice ale operei celor doi, cât și perpetuarea în viitor a unui crez artistic comun.
Secțiunea IV – Două popasuri: Sighet și Balcic sau despre scurta viață fericită a lui Tasso Marchini surprinde două momente artistic-biografice de mare intensitate ale căror expresii artistice sunt unele dintre cele mai însemnate din creația lui Tasso Marchini. Evoluția limbajului său vizual înspre sinteză și concizie, simultan cu o gestualitate tot mai spontană, devine o realitate stilistică aflată, începând cu anul 1930, într-o evoluție graduală care avea să-și precizeze și să-și accentueze trăsăturile între anii 1932-1935.
Secțiunea V – Florile toamnei, ultimele autoportrete și fascinația întoarceriipune în valoare semnificația ultimelor autoportrete ale lui Tasso Marchini, în contextul creației sale anterioare, dar și în contextul lucrărilor târzii ale Letiției Muntean, cu un accent deosebit asupra vocației prieteniei, una dintre marile virtuți care l-au caracterizat pe Tasso Marchini. Perspectiva cultului prieteniei a orientat selectarea în expoziție a unor lucrări evocatoare pentru această vocație specială a lui Tasso Marchini.
Consubstanțială puterii de visare în interiorul datelor realității este și mobilitatea estetică deosebită a celor doi artiști. Astfel, în ceea ce privește raportul avangardă-modernitate, creația lui Tasso Marchini și a Letiției Muntean – începând cu suprafețele de culoare netede și compacte ale postimpresionismului, continuând cu intensitățile cromatice ale expresionismului și terminând cu angularitățile accentuate de extracție cubistă – acoperă o gamă largă a expresivității plastice moderne, restituind atent și riguros o nouă „măsură a lumii”, elegant stilizată și discret actualizată cu atrăgătoare accente avangardiste.
Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 12 noiembrie 2023, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.
