Imagini

Colecția de grafică

Colecţia de grafică românească, constituită în principal prin achiziţii şi donaţii efectuate cu precădere în cea de-a doua jumătate a veacului trecut, oferă o perspectivă multiplă asupra investigaţiilor artistice şi tehnice exersate pe plan naţional, piesele componente acoperind un cadru cronologic generos (secolele XVIII-XXI).

Dintre lucrările aparținând acestui fond patrimonial menționăm cele 80 de xilogravuri provenite din satul transilvănean Hăşdate, aşa-numitele „tablouri cu tipar de lemn” avându-i ca autori pe meşterii populari Onisie Pop, Gheorghe Pop, Nechita Morariu sau Simion Pop, imagini ce rețin atenția prin spontaneitatea, vigoarea energică a liniei și concizia compozițională, prin registrul cromatic subtil și un simț înnăscut al proporțiilor. O ofertantă perspectivă analitică asupra modului în care s-au cristalizat viziunile estetice (şi amprentele lor stilistice) în diverse etape evolutive ale artei plastice naționale, deschide ansamblul de desene executate în creion sau în peniță la sfârșitul secolului al XVIII-lea, respectiv în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de către tinerele calfe ce urmau să facă dovada măiestriei dobândite printr-un examen în orfevrărie. În imediata succesiune a acestora, se înscriu copiile executate în creion, iar apoi acuarelate, după picturi în frescă ce făcuseră obiectul restaurării, unele afectate puternic de vicisitudinile inerente ale timpului, la care se adaugă o serie de notații în acuarelă sau creion ale unor artişti de seamă precum Theodor Aman, Barabás Miklós, Sikó Miklós, Ede Svoboda, Sava Henția, Carol Popp de Szathmari sau Venceslav Melka. 

Un fond extrem de valoros al colecției de grafică românească este cel compus din desenele și caricaturile provenite din prestigioasa pinacotecă „Virgil Cioflec”, care întregesc cu date mai puțin cunoscute profilul creator al celui cunoscut drept reprezentantul autentic al „specificului naţional”, Nicolae Grigorescu, oferind o imagine sugestivă și evocatoare asupra complexității direcțiilor artistice pe care le-a exersat de-a lungul carierei. 

O radiografie interesantă a mediului social și spiritual al primei jumătăți a secolului al XX-lea oferă desenele ce poartă semnătura artiștilor Gabriel Popescu, D. Stoica, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Leon Alex, Szolnay Sándor, Hans Eder, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Anastase Demian, Nagy Imre, Hans Hermann, Popp Lajos sau Gy. Szabó Béla. Demne de un real interes sunt şi acuarelele lui Lucian Grigorescu, Ştefan Constantinescu, Nicolae Tonitza, M.W. Arnold, Rodica Maniu, Gheorghe Zlotescu sau laviurile lui Hrandt Avachian. Din ampla colecţie nu lipsesc nici lucrări purtând marca forţei creative a unora dintre cei mai influenţi artişti graficieni ai şcolii de arte plastice clujene, dar şi a altor nume importante asociate firesc, sub impactul formaţiei profesionale sau a activităţii derulate, cu alte centre artistice ale ţării. 

În ceea ce priveşte colecţia de grafică universală, aceasta reuneşte în prezent un număr consistent de lucrări, aducând în atenţie nume sonore ale gravurii și desenului european din secolele XVI-XX, ansamblul în sine reflectând o plajă variată de preocupări ce abundă în rafinament și ingeniozitate, potențialul lor artistic şi istorico-documentar fiind unul redutabil. 

Şcoala europeană cu cel mai înalt grad de reprezentativitate în ansamblul colecţiei de grafică străină a muzeului de artă clujean este cea franceză, piesele constitutive oferind, prin marea diversitate tehnico-stilistică şi tematică pe care o etalează, secvenţe ilustrative pentru preocupările artistice atât de complexe ale intervalului cronologic cuprins între prima jumătate a secolului al XVII-lea şi sfârşitul veacului al XIX-lea. Dintre numele ilustre care figurează în această colecţie îi menţionăm pe Antoine Masson, Robert Nanteuil, Pierre-Imbert Drevet, Pierre-Jean Mariette, Charles-Louis Simonneau, Alexandre Gabriel Decamps, Honoré Daumier, Paul Gavarni, Théodore Géricault, Alexandre Gabriel Decamps, A.H. Cham, Théophile Alexandre Steilen sau Felix Vallaton etc.

Fondurile patrimoniale de stampă italiană, semnificativ reduse numeric în comparaţie cu cele ale şcolii franceze, sunt preponderent circumscrise unor individualităţi artistice de mare rezonanţă pentru ambianţa culturală europeană a secolelor XVII-XVIII, dintre care îi amintim pe Stefano della Bella (1610-1664), Benigno Bossi (1727-1792) sau Giovanni Battista Piranesi (1720-1778). Nu lipsesc din galeria artelor grafice europene nici reprezentanți notabili ai școlilor germană, flamandă sau olandeză. 

Pe parcursul ultimilor ani, sub aspectul reflectării predispoziţiilor artistice contemporane, colecţia de grafică universală a muzeului a înregistrat o extindere semnificativă, atât sub aspect cantitativ, cât şi valoric. La această amplificare patrimonială, în afara generoaselor acte de donaţie ale unor colecţionari privaţi sau artişti expozanţi, o contribuţie deosebită au avut-o cele zece ediţii organizate până în prezent ale amplei expoziţii internaţionale cunoscute sub genericul „Tribuna Graphic”, o iniţiativă a Revistei culturale „Tribuna”, concretizată în colaborare cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Fundaţia Culturală „Bienala Internaţională de Grafică Cluj”. Această manifestare de mare anvergură, centrată pe ilustrarea direcţiilor şi tendinţelor de ultimă oră în domeniul graficii la nivel internaţional, a avut drept obiectiv, încă de la debutul primei ediţii (2010), donarea integrală a lucrărilor aflate în expunere spre diversificarea şi îmbogăţirea patrimoniului muzeului de artă clujean.