Gabriela von Habsburg. Spațiu între / In Between

 „Așa cum pauza pentru respirație întărește expresia în muzică, tot așa sculptura funcționează prin spațiile goale create. O sculptură este o examinare a spațiilor.”

  Gabriela von Habsburg

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, vă invită, în data de 5 aprilie 2023, de la ora 18, la vernisajul expoziției de sculptură „Spațiu între/In Between” a artistei Gabriela von Habsburg. Selecția de lucrări prezintă publicului din România câteva dintre sculpturile din oțel inoxidabil de diferite dimensiuni ale artistei, precum și  litografii de tip colaj.

La deschidere vor lua cuvântul: dr. Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, conf. univ. dr. Bogdan Iacob, istoric de artă, Thomas Emmerling, reprezentantul artistei în România, galerist și colecționar, dr. Oana Ionel, curatorul expoziției și prof. amb. Gabriela von Habsburg.

Scenografia primei expoziții personale a Gabrielei von Habsburg într-un muzeu din România integrează  spațiile goale intermediare, definite de liniile triunghiurilor, pătratelor și cercurilor pe care le folosește în interiorul și exteriorul formelor geometrice, contemplarea liniștită, empatică, prudentă, care dezvăluie ce s-a împlinit în gol dar, mai ales, experiența profund spirituală de recunoaștere a  propriei forme în spațiu.

Spațiul intermediar (cel în jurul căruia s-a construit această expoziție) face referire la interstițiile care dau sens întregului. Gabriela von Habsburg integrează în sculpturile sale tridimensionale și în litografiile sale spațiul din mijloc precum un element care dă scop și sens. Dialectica formelor geometrice clare și a spațiului intermediar, noțiunile de prezență și absență ascut identitatea și conturează operele sale monumentale. Liniile clare ale sculpturilor sale din oțel inoxidabil accentuează contrastul percepției noastre. Oțelul inoxidabil încorporează în egală măsură rafinamentul, dar și forța spațiilor intermediare.

În lucrări precum „Ilrak” (2019) un rol important îl are publicul. Imaginația publicului este animată, deoarece structurile sculpturale ale lucrărilor direcționează și declanșează adăugiri. În această măsură, ele nu sunt doar propuneri dogmatice noi, precum cele pe care atât de des trebuie să le experimentăm prin gestul impunător al monumentelor publice. Abilitatea crescută de participare a privitorului, așa cum o putem experimenta în lucrările artistei instalate în spații publice, precum și în sculpturile ei mai mici, arată marea empatie a unui artist politic care accentuează profund umanul.

Gabriela von Habsburg s-a născut la Luxemburg, este nepoata ultimului împărat al Austriei. A studiat filosofia la Universitatea Ludwig Maximilian din München și, tot aici, artele, sub îndrumarea profesorilor Robert Jacobsen și Eduardo Paolozzi. Gabriela von Habsburg este una dintre cele mai importante artiste ale artei contemporane și a adus contribuții formative la dezvoltarea ulterioară a sculpturii constructiv-geometrice. Acest aspect este evident în sculpturi precum „Betasith” de la terminalul 2 al Aeroportului din München sau „Cele 5 Continente”, sculptură amplasată în fața grupului Franke în Aarburg (Elveția) sau „Cele 3 puteri în Stat” în fața palatului președintelui Georgiei în Tbilisi. Același efect poate fi experimentat și prin sculpturile în format mic sau mediu unde, prin alinierea formelor geometrice, tratarea suprafeței oțelului și anexarea unui spațiu cu tije, plăci, triunghiuri, suprafețe perforate, se crează ceva nou care definește un spațiu cu capacitatea de a fi vizualizat și redescoperit în funcție de modul de dispunere al sculpturii și al unghiului de percepție al acesteia.

Descoperim în opera artistei o estetică  imperială profund impresionantă, simplă și naturală. În arta sa, extensie a personalității sale, se regăsește o disciplină responsabilă și înțelegătoare, definită prin respect și deschidere. Toate acestea sunt echilibrate de artistă în maniera ei personală, puternică, plină de curaj și atenție.

Gabriela von Habsburg este puternic înrădăcinată în tradiția artei clasic-moderne și în tradiția familiei sale. Ca politician european, tatăl ei, Otto von Habsburg (1912 -2011), fiul ultimului împărat al Austriei și rege al Ungariei, Boemiei și Croației, a putut beneficia de experiența strămoșilor săi și de o domnie de aproape 800 de ani a Habsburgilor asupra unui stat multietnic central-european, toate cu rolul de a aduce coexistența în Europa democratică de astăzi. Acest fapt își găsește desigur rezonanțe în opera artistei.

Pe lângă sculpturile prezente în expoziție, artista expune și o serie de litografii care, în anumite situații, sunt baza de pornire pentru lucrările de mari dimensiuni. Lucrările sale de grafică sunt colaje supra-pictate, fiecare cu propria schemă de culoare. În acest mod, fiecare lucrare devine o lucrare independentă chiar și în cadrul unei serii. Prin utilizarea formelor geometrice de bază în conexiune cu culorile primare și complementarele acestora, folosite cu accente de maxim două culori, apropierea de modernismul clasic este acum mai mult decât clară. Acestea amintesc de Theo van Doesburg (1883 - 1931) și mișcarea de avangardă „de Stijl”, care dizolvă figurativul în forme geometrice care sunt dispuse orizontal sau vertical. Gabriela von Habsburg nu se pierde în compoziții calculate matematic, cum ar fi Piet Mondrian (1872 - 1944), ci extinde orizontul privitorului prin linii aerisite și îi permite în acest mod să găsească noi perspective. În opera grafică a artistei, triunghiul are o semnificație specială și este întotdeauna completat de linie. În lucrarea bidimensională pe hârtie există întotdeauna și un spațiu intermediar. Minimalizarea disciplinată transformă compozițiile grafice în zone mai aerisite, mai dinamice, iar spațiul dintre ele primește formă și personalitate.

Indiferent de spațiul geografic în care sunt amplasate sculpturile Gabrielei von Habsburg, acestea vorbesc un limbaj universal, fiind în egală măsură contemporane și atemporale. Asemenea sculpturilor sale, artista nu simte că are o afinitate națională specifică, ci mai degrabă se consideră a fi paneuropeană.

Expoziția rămâne deschisă până în data de 30 aprilie 2023.