Vernisaj
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, împreună cu Asociația LaPătrat² și Viewing Room 17, vă invită să vizitați, în perioada 18 - 29 octombrie 2023, expoziția Crossroads. Expoziția marchează finalul proiectului Rezidențe la Viewing Room 17, co-finanțat de AFCN, și prezintă lucrări ale artiștilor Ivan Borisov, Oana Cervinschi, Miruna Copăcel, Roxana Csucsak, Călin Dumitrașcu, Sándor Körei, Marius Ghita, Andriana Oborocean, Raluca Pavelescu, Maria Stoica și Menyhért Szabó. Expoziția este curatoriată de Xenia Tinca, iar asistent curator este Adelina Oșan.
În data de 26 octombrie, de la ora 18:00, publicul este invitat la finisajul expoziției, care va avea loc în prezența artiștilor și a echipei proiectului.
Expoziția Crossroads reunește 11 artiști de origine română, moldovenească, maghiară și bulgară ce aparțin unei generații emergente și dinamice. Fiecare dintre ei a avut ocazia de a beneficia de o rezidență de creație în spațiul de artă Viewing Room 17 - proiect gestionat de artistul Gáspár Szilárd. Viewing Room 17 promovează artă tânără din Cluj în plan național și internațional, dar își propune totodată și să faciliteze comunicarea între mediul artistic local și scena internațională, în special lumea artistică maghiară.
Fragilitatea, o tentă melancolică, un apetit pentru o semantică aluzivă și efemeritatea sunt elementele de conținut tematic sau de atmosferă care se regăsesc în arta tuturor tinerilor artiști susținuți de Viewing Room 17, prezenți în expoziția Crossroads. O înțelegere diversă a frumuseții - aproape niciodată căutată direct sau ostentativ, dar încorporată în lucrările expuse ca o caracteristică firesc proeminentă - este de asemenea fascinant de detectat la o atentă examinare a lucrărilor prezente în expoziția găzduită de Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Imprecizii înșelătoare și savuroase, aparente indecizii, care sunt de fapt rezultatul unor remarcabile abilități tehnice, adâncimi metaforice ce refuză a se dezvălui cu ușurință provoacă privitorul, într-o expoziție ce reunește medii de producție artistică diverse, de la pictură la sculptură și instalație, de la gravură la ceramică.
Călin Dumitrașcu folosește în picturile expuse o cromatică rafinat restrânsă și lipsită de stridențe, pentru a sugera evocator, mai degrabă decât pentru a reprezenta mimetic, suprafețe acvatice. Există un anume geometrism în lucrările sale, dar nu unul în care linia să dicteze sau să formeze o limită; dimpotrivă, împletirea de linii-unde deschide potențial spațiul spre infinit și face din suprafața picturală un câmp de vibrații. O particulară tensiune între minimalism aparent și profunzimi metaforice acționează în picturile sale, care ajung să emane o atmosferă de însingurare, de copleșire, dar rămân seducătoare vizual.
Lucrările Oanei Cervinschi compun un fel de jurnal vizual al experimentării realității unei lumi post-comuniste, văzută dintr-o perspectivă feminină și prin intermediul unor obiecte și scene mai degrabă umile, banale, uneori surprinzătoare. Elemente vegetale sunt pe cale a se ofili, iar un vas ceramic ce poate fi la fel de bine un bol sau o scrumieră primește un aer straniu, bizar arheologic. Timpul este încorporat în picturile sale, atât ca nostalgie, cât și ca memorie: văzute parcă printr-o ceață implauzibilă, abia perceptibilă și sticloasă, fragilele obiecte care i-au reținut atenția par să refuze, calm și iluzoriu, să alunece în uitare.
Ivan Borisov expune lucrarea video When You Dream Me, unde secvențe dinamice alternează cu pasaje înșelător calme, iar cei doi protagoniști, bărbat și femeie, sunt dezvăluiți treptat în debutul narațiunii video. Împreună, sunt prizonierii unui pat, a unei incapacități comunicaționale, dar și ai unei legături reciproce intense și totuși oarecum fragmentare, insuficiente, lipsite de capacitatea de a îi anima până la a încerca să se elibereze: unul de celălalt, unul prin celălalt, unul pe celălalt. Înseși legăturile care îi țin prizonieri sunt fragile și totuși spațiul lor de manevră emoțională și somatică pare la rândul său suficient de firav pentru a fi îngrădit de acestea.
Miruna Copăcel propune piese sculpturale de inspirație clasică, dar atmosfera de calm și maiestuozitate specifică unei abordări clasice este subtilă, însă decisiv contrazisă de procesul său de creație. Figuri fragmentare de factură clasică sunt transpuse în lut, obiectul rezultat fiind apoi deformat, dar nu desfigurat. Presupusa perfecțiune clasică este alterată temperat, dar decisiv. Figura produsă astfel este colorată într-un albastru seren și solemn. Astfel, folosind ceva ce se poate numi clasicism angoasat și fragmentar, artista manevrează tiparele de recunoaștere a obiectelor și de atribuire de sens simbolic acestora.
Tematica picturilor lui Marius Ghita este axată pe transpunerea vizuală a amintirilor personale, înzestrate însă cu o puternică aură metaforică. Lucrările expuse se constituie astfel în operațiuni de autointerogare și descoperire, totodată oferind privitorului ocazia de a arunca o privire fascinată înspre spațiul dintre experiență și imaginație. O cromatică reținută și elegantă este folosită pentru a construi peisaje care sunt aproape retoric fragmentare, metafizice și metaforice într-o manieră concomitent idiosincratică și totuși larg inteligibilă. Elementele care populează aceste peisaje, de la copaci la mărăcini aparent banali, au un aer fantomatic, plasate într-un registru aflat între prezență acută și evanescență.
Proiectul Feeling your time gaps, colaborare a artistelor Csucsak Roxana și Raluca Pavelescu, abordează, într-o tratare grafică spectaculos dinamică, tematica timpului și a mișcării, pe care le așează în relație cu emoțiile umane. Personajele reprezentate sunt angrenate aparent irecuperabil într-un vârtej amețitor, în care identitatea individuală se diluează, iar portretul devine imposibil. Vârtejul informațional și agitația lumii contemporane sunt sugestiv cuprinse în Feeling your time gaps, iar tridimensionalitatea și tactilul se complementează tensionat și accentuează sugestia unei derutări identitare.
Formele ceramice ale Andrianei Oborocean sunt destinate să provoace răspunsuri emoționale, afective și să intrige, să provoace percepția privitorului. Lucrările sale reușesc să sugereze în același timp convingător logica structurală a biologicului și să o contrazică flagrant, fascinant și expresiv. Ființe-obiect, ele sunt totodată obiecte-simbol, dar imprecizia simbolismului le potențează calitatea metaforică. Ele sunt în același timp dinamic implauzibile, oximoron vizual din care se generează impresia dominantă de stranie fragilitate.
Picturile Mariei Stoica, utilizând o cromatică în același timp de consistență minimalistă și totuși îndrăzneață în contraste, capătă adesea un aer oniric intens real. Obiectele, formele par a se deforma ca o consecință a observării lor atente, ca în vis sau în transă. Delicate sugestii antropomorfe dau un plus de consistență, dar și de imprecizie lucrărilor din expoziție: o poveste de iubire sau o scenă dramatică sunt egal plauzibile, iar alunecarea impetuoasă a figurativului în abstract e oprită în ultimul moment.
Lucrarea lui Szabó Menyhért își extrage un plus de spectaculozitate din cromatica saturată și caldă folosită pentru redarea corpului uman în materialul moale și elastic. Eroică în principiu și în aluzie, figura intens colorată și deformată devine implauzibil fragilă, degajând totodată o stranie seninătate. Aspecte romantice și expresioniste se împletesc tensionat în sculptura sa decis contemporană, dar aluziv atemporală.
Lucrările lui Körei Sándor operează cu tensiunea elegantă dintre organicitatea și frumusețea elementelor vii și calitățile estetice ale formelor abstracte, geometrice. Astfel, vanitas-urile sale vizual fascinante conotează impresionant legătura intimă dintre frumusețe și efemeritate, cea din urmă punând-o în același timp în pericol, dar și potențând-o pe cea dintâi. Cromatica reținută și rafinată utilizată în lucrările realizate în rezidența
Viewing Room 17 și expuse în Crossroads suplimentează eleganța melancolică și senzația de fragilitate pe care acestea o oferă. –text curatorial de Xenia Tinca
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
