Eveniment aniversar dedicat scriitorilor Aurel Rău și Constantin Cubleșan

Editura Casa Cărții de Știință, în colaborare cu Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, vă invită la evenimentul editorial dedicat scriitorilor Aurel Rău și Constantin Cubleșan, care va avea loc vineri, 26 aprilie 2024, ora 17.00, în Sala Tonitza, a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

Evenimentul se desfășoară în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus și îi are ca invitați pe: Aurel Rău, Marius Traian Bojiță, Ilie Rad, Ovidiu Pecican, Victor Cubleșan, Ada Blendea.

Vor fi prezentate trei noi apariții editoriale:

• Aurel Rău, Interviuri. Cuvinte la vedere, ediție îngrijită de Ada Blendea și Ilie Rad

• Constantin Cubleșan. Poetul 85 

• Constantin Cubleșan Eminescologul 85. 

Volumul semnat de scriitorul Aurel Rău prezintă interviuri acordate de Domnia Sa, într-o perioadă de mai bine de jumătate de veac. Împărțită în trei secțiuni (I. 50 de interviuri din perioada 1963-2024; II. răspunsuri la anchete literare și III. diverse documente de interes pentru istoria literară), cartea reprezintă un excelent mijloc de a pătrunde în laboratorul de creație al poetului, de a afla lucruri necunoscute despre viața şi opera sa. Așadar, cel mai recent volum semnat de Aurel Rău pune la dispoziția cititorului informații biografice, informații despre istoria literară şi despre programele literare ale revistei 𝑆𝑡𝑒𝑎𝑢𝑎, multe dintre acestea suplinind textele ce au fost publicate deja. Cartea de interviuri se constituie, astfel, ca un important document literar, în absența vreunui volum de memorialistică semnat de scriitorul Aurel Rău.

AUREL RĂU (n. 1931, Josenii Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud), cunoscut poet, prozator, eseist, traducător. A făcut parte, din ianuarie 1950, din redacția 𝐴𝑙𝑚𝑎𝑛𝑎ℎ𝑢𝑙𝑢𝑖𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑟. Când revista își schimbă numele, în aprilie 1954, în 𝑆𝑡𝑒𝑎𝑢𝑎, a ocupat funcția de secretar general de redacție. În 1959, Aurel Rău este numit redactor-șef al revistei Steaua, activitate pe care o desfășoară 40 de ani. La acea vreme, revista era tipărită în 2000-3000 de exemplare. A fost ales, de mai multe ori, în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor şi în Biroul Consiliului. După anul 2000, îşi continuă activitatea, la revista 𝑆𝑡𝑒𝑎𝑢𝑎, încă 10 ani, ca „publicist comentator”. Scriitorul mărturisește că unul dintre multele fapte de istorie literară trăite la redacția revistei a fost obținerea aprobărilor pentru a-l publica pe Lucian Blaga, inclusiv cu poezie originală, două fragmente din 𝐹𝑎𝑢𝑠𝑡, de Goethe, şi aproape toate poeziile din volumul Din lirica universală.

Aurel Rău a debutat cu volumul Mesteacănul (1953), urmat de 𝐹𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒𝑠𝑎𝑐𝑟𝑒 (1957), pentru care a primit Premiul Academiei Române (1958). A primit și alte premii: ,,Premiul USR pentru traduceri”, și mai multe premii ,,Opera Omnia”. Experiențele de călătorie s-au transcris în trei cărți cu proză de jurnal, prima fiind La marginea deșertului Gobi (1960). Traducător din mari literaturi, a realizat antologia Poeți francezi (1987), a tradus volumul, de proză şi versuri, al niponului Matsuo Bashō, Însemnări de drumeție, volumul de versuri al lui Constantin Kavafis, 𝑃𝑜𝑒𝑧𝑖𝑖, antologia de 𝑃𝑜𝑒𝑚𝑒, de Antonio Machado şi trei ediții cu 𝑃𝑜𝑒𝑚𝑒 de Saint-John Perse (prima, în 1969, iar ultima poate fi considerată Opera completă, 2007).

Opera literară semnată de Aurel Rău însumează numeroase volume de poezie, mai multe cărți de proză (debut cu 𝑂𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖𝑑𝑒𝑎𝑒𝑟, 1983), precum şi de critică literară şi eseistică (printre care: 𝐹𝑎𝑙𝑠𝑒𝑝𝑟𝑜𝑧𝑒, 1972; 𝐹𝑙𝑜𝑟𝑖𝑑𝑖𝑛𝑐𝑢𝑣𝑖𝑛𝑡𝑒, 1980; 𝐷𝑒𝑙𝑎𝑂𝑙𝑎ℎ𝑢𝑠𝑙𝑎𝐸𝑚𝑖𝑙𝐶𝑖𝑜𝑟𝑎𝑛, 1999 ş.a). Portretul omului de cultură Aurel Rău este completat de pasiunea pentru artă, (a publicat în anul 2019 volumul de articole Penelul și dalta), regăsindu-l şi în postura colecționarului de artă.

Volumul Aurel Rău, 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑖𝑢𝑟𝑖. 𝐶𝑢𝑣𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑎𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒, este publicat la aniversarea a 75 de ani ai revistei 𝑆𝑡𝑒𝑎𝑢𝑎 și a apărut sub egida Fundației Transilvania Leaders.

Proiectul editorial aniversar Constantin Cubleșan Poetul– 85 și Eminescologul– 85 este dedicat scriitorului, care s-a afirmat ca prozator, poet, dramaturg, critic și istoric literar, abordând aproape toate genurile literare: poezie, critică, istorie și teorie literară, roman, proză SF, povestiri pentru copii, teatru și teatrologie etc.

Volumul Constantin Cubleșan Poetul – 85 reunește recenzii, semnate de 43 de scriitori şi critici literari, dedicate operei lirice a lui Constantin Cubleşan. Poetul a publicat 13 volume de poezie, apreciate de critici ca „având aerul unor subtile pastișe după Eminescu și, în special, după Bacovia”. 

Valoarea de scriitor profesionist a lui Constantin Cubleșan şi cea de personalitate importantă, îndeosebi, în spaţiul culturii locale, a conturat, de-a lungul vremii, portretul omului cetății, Domnia Sa îndeplinind funcții de răspundere la diverse instituții de cultură: redactor la Studioul de Radio Cluj (1959-1962) și la 𝑇𝑟𝑖��𝑢𝑛𝑎 (1962-1972), redactor-șef la Editura Dacia (1972-1980), director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1980-1988), redactor-șef adjunct al revistei 𝑆𝑡𝑒𝑎𝑢𝑎, Președinte al Uniunii Scriitorilor Români, filiala Cluj.

A fost desemnat Cetățean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca. A fost decorat, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria A – Literatură, fiind distins cu numeroase premii literare. Datorită iscusinței de critic şi istoric literar, a primit Medalia jubiliară Mihai Eminescu (2000).

„Ajuns la vârsta cea împlinitoare de fiinţă (n. 16 mai 1939, Cluj), Constantin Cubleşan este una dintre cele mai complexe personalităţi literare şi culturale ale Transilvaniei de astăzi: prozator, dramaturg, poet, eminescolog, critic şi istoric literar, jurnalist, cu o operă impresionantă, care numără peste 80 de volume. O devoţiune aparte a operei sale o constituie eminescologia, concretizată într-o infatigabilă exegeză a exegezei marelui poet, dar şi în interpretări proprii. Un record de cărţi în cultura noastră, care fac din Constantin Cubleşan cel mai productiv eminescolog, dar în nici un caz unul prolix, fiindcă istoria exegezei eminesciene pe care o întreprinde, continuatoare a eforturilor altui clujean, D. Popovici, se remarcă prin dreaptă cumpănă, prin economie de mijloace stilistice şi limpiditate axiologică.” (Theodor CODREANU)