MECENATUL ARTISTIC ŞI MODERNITATEA

MECENATUL ARTISTIC ŞI MODERNITATEA

Între donaţia colecţiei Virgil Cioflec Universităţii „Regele Ferdinand I” 

şi exilul avangardei româneşti

Ciclu de conferinţe susţinute de dr. Camelia Dana Darie

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de cultură care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în parteneriat cu Institutul Italo-Român de Studii Istorice, organizează un ciclu de trei conferinţe cu titlul „Mecenatul artistic şi Modernitatea: Între donaţia colecţiei Virgil Cioflec Universităţii «Regele Ferdinand I» şi exilul avangardei româneşti”, susţinute de dr. Camelia Dana Darie, istoric de artă. 

Conferinţele, al căror amfitrion va fi muzeograful Alexandra Sârbu, vor avea loc în Sala „Tonitza” a instituţiei-gazdă, după următorul calendar şi următoarele tematici: 

PROGRAMUL CONFERINŢELOR:

I. Virgil Cioflec, scriitor şi colecţionar de artă: de la Societatea „Tinerimea artistică” 

la constituirea „Colecţiei de artă românească” (1901-1930)

Joi, 12 decembrie 2024, ora 17:00

II. Primatul „Pinacotecii V. Cioflec” în Colecţiile Universităţii „Regele Ferdinand I”, 

precursoare a Universităţii Babeş-Bolyai, şi extinderea sa prin politica de achiziţii (1930-1940)

Joi, 30 ianuarie 2024, ora 17:00

III. Victor Brauner în colecţiile nord-americane: The Menil Collection, Houston şi The Solomon R. Guggenheim Foundation, New York, Peggy Guggenheim Collection, Veneţia (1947-1988)

Joi, 27 februarie 2024, ora 17:00

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Acest ciclu de conferințe abordează o tema esențială de-a lungul istoriei artei: mecenatul de artă, în conexiune, în acest caz, cu perioada modernă. Particularitatea sa constă în urmărirea conceptului în două ipostaze diferite, la nivel național și internațional, cu reliefarea caracteristicile lor specifice, care se întrepătrund în constituirea colecțiilor de artă prezentate.

Primele două conferințe ale ciclului se concentrează asupra personalității și colecției Virgil Cioflec. Prima conferință reliefează atitudinea de modelator al peisajului artistic din Regatul României, între 1901 și 1930, prin implicarea sa în susținerea Societății „Tinerimea artistică” și instituirea colecției proprii de artă a pictorilor și sculptorilor contemporani. 

Cea de-a doua conferință urmărește nuanțarea acțiunii sale culturale prin focalizarea asupra spațiului transilvan din considerente de filiație și de opțiune politică convergente: ca zona de origine a familiei Cioflec și ca parte integrantă a Regatului României. Ca și în cazul asocierii sale cu Societatea „Tinerimea artistică”, aflată sub patronajul Reginei Maria a României, prin actul de donație a colecției sale de artă Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, Virgil Cioflec contribuie la programul monarhic de orientare occidental-europeană și de modernizare a societății românești. Descrisă cu gratitudine de Ștefan Bezdechi, directorul Institutului de Studii Clasice al Universității, ca „prima și singura pinacotecă românească, nu numai în Cluj, ci în întregul Ardeal”, aceastăcolecție al cărei prim exeget a fost profesorul Virgil Vătășianu, însumează nume de artiști români formați în centrele de Beaux-Arts ale Europei, preponderent Paris, incluzând comunitatea artistică en plein air de la Barbizon și München. Ei sunt Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Nicolae Vermont, Sava Henția, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser si alte nume cu o prezență episodică în colecția inițială și în dezvoltarea sa ulterioară instalării la Cluj. Virgil Cioflec a fost contemporanul lor, prietenul și susținătorul financiar al carierei lor artistice.   

Prin acest demers de analiză a colecției Virgil Cioflec și a contextului interbelic în care aceasta s-a conturat odată ajunsă la Cluj se intenționează restituirea unei perioade de istorie culturală a Clujului obnubilată prin experimentul comunist și prin siajul său post-decembrist. 

În contrapondere cu prezentarea tendințelor clasicizante, realiste, impresioniste și expresioniste grupate în colecția Virgil Cioflec, cea de-a treia conferință a ciclului dedicat mecenatului de artă în conexiune cu modernitatea se concentrează asupra creației artistice a lui Victor Brauner din perioada sa franceză ca reprezentat marcant al suprarealismului. În cazul său, două sunt colecțiile de artă, constituite imediat după cel de-al doilea război mondial, care au avut un rol determinant în susținerea financiară a carierei sale: Dominique and John de Menil Collection și Peggy Guggenheim Collection. Expunerea va urmări traseul lucrărilor sale în colecțiile menționate și temele de referință ale suprarealismului care au motivat achiziția lor.

Camelia Dana Darie este istoric de artă și a primit titlul ştiinţific de doctor în istoria artei și studii vizuale la Universitatea din Manchester, UK, cu disertația Victor Brauner and the Surrealist Interest in the Occult. Lucrările sale de cercetare sunt publicate de Universitatea din Manchester și Cambridge Scholars Publishing. Aceasta din urmă a publicat un capitol intitulat “Victor Brauner and the Surrealist Claim on fantastique noir Imagery” în Gothic Legacies: Four Centuries of Tradition and Innovation in Art and Architecture, L. Cleaver & A. Lepine (eds.). De asemenea, rezultatele cercetării sale au fost prezentate la a doua Conference of the International Society for the Study of Surrealism (ISSS), College of Humanities, University of Exeter, UK, 2019, și la a șasea și a noua International Conference of The European Network for Avant-garde and Modernism Studies (EAM), Germanistisches Institut, Universität Münster, 2018, și Jagiellonian University, Kraków, 2024. Specializarea sa precedentă în artă contemporană este reconfirmată de realizarea Cecile Elstein: Catalogue Raisonné, 1960-2018, Cecile Elstein, Camelia Darie (eds.), Catalogue Raisonnés in Preparation, International Foundation for Art Research (IFAR), New York (NY), USA. 

În perioada premergătoare cercetării sale în Anglia, Camelia Dana Darie a primit bursa „Vasile Pârvan” în Istoria Artei, echivalentul prestigiosului Rome Prize, la Accademia di Romania în Roma, Italia. Cercetarea sa aici s-a focalizat asupra Renașterii timpurii și de maturitate în Ducatul de Mantova. De asemenea, a fost curator al unui număr de expoziții de artă contemporană italiană și a publicat cercetarea sa în legătură cu aceste expoziții în cataloagele de expoziție aferente acestor expoziții la Galeria de Artă a Accademia di Romania a Roma.