Inițiatori: Prof. Univ. Dr. Ioan Sbârciu, Olimpia Bera

Curator: Olimpia Bera

Comisar expoziție: Dan Breaz

Prezintă:

Lucian Nastasă-Kovács

Aurel Codoban

Ion Mureşan

Expun artiştii:

Ioan Sbârciu, Andor Kőmives, Kudor Duka István, Ioana Olăhuţ, Georgeta-Olimpia Bera, Cristian Lăpuşan, Anca Bodea, Ioana Popa, Veres Szabolcs, Dan Măciucă, Norbert Filep, Alexandra Mureşan, Ştefan Bădulescu, Andrei Budescu, Alina Staicu, Ioana Maria Sisea, Mihai Guleş, Gagyi Botond, Răzvan Botiş, Ovidiu Leuce, Lucian Popăilă, Oana Năstăsache, Flavia Lugigan, Silvia Mateescu, Emma Păvăloaia, Andreea Zimbru, Nicoleta Tarcea, Gáspár Szilárd, Ioana Iacob, Mattia Abballe, Damiano Azzizia, Cristian Avram, Marius Fodor, Tincuţa Marin, Vlad Paraschiv, Mircea But, Ionela Blaj, Mihai Bogdan Dragoş, Andrei Ispas

 În anul 2013, Rijksmuseum din Amsterdam a realizat o campanie inedită de promovare, marcând  reintroducerea în colecție a „Rondului de Noapte” (1642) la capătul celor zece ani în care muzeul s-a aflat în restaurare. Această campanie a inclus un flashmob într-un centru comercial din Breda, în care un grup de performeri a reconstituit, în mod spontan, sub privirile alarmate și în același timp intrigate ale clienților, scena celui mai faimos tablou pictat de Rembrandt van Rijn.

Dincolo de istoria veridică a lucrării, care consemnează prezența eroică a unor figuri din epoca de glorie olandeză, demne de admirația colectivă în fața datoriei de a apăra zidurile cetății, lucrarea lui Rembrandt a devenit o emblemă a Amsterdamului, datorită recunoașterii unui merit artistic. Nu pot fi trecute însă cu vederea momentele de uitare ale acestui merit, consemnate în imagini ce fac înconjurul lumii: grupuri de tineri vizitatori, care ignoră faimosul tablou, fiind captați de ecranul telefoanelor mobile. Strategiile de promovare ale muzeului din Amsterdam sunt pe cale să „reînvie” relația publicului cu faimoasele opere pe care le deține, punând  preț  pe valoarea timpului petrecut în fața exponatelor: „nu mai fotografiați lucrările, priviți-le și faceți-vă schițe!” Privitorul este pus în situația de a privi, ad literam, prin ochii unui artist și de a-și crea propria schemă mentală, privitoare la operele care l-au impresionat.

Anul 2019, în care Rijkmuseum marchează momentul trecerii celor 350 de ani de la moartea lui Rembrandt, este animat de numeroase evenimente interactive, printre care și invitația lansată  publicului de a urmări, în timp real, procesul de restaurare la care va fi supus „Rondul de Noapte”. Este o invitație adresată publicului care, în mod simbolic, devine un observator responsabil în decursul întregului proces. Oricine își poate revendica astfel dreptul de a lua parte la prezervarea unei capodopere artistice, care îi aparține acum întru totul.

Marcând relevanţa acestui an aniversar, Muzeul de Artă Cluj-Napoca supune atenției publicului proiectul „Rondul de Noapte” („The Night Watch”). Parafrazarea titlului lucrării lui Rembrandt urmărește ideea de „a pune sub veghe” liniștea nopții și starea de fapt a lucrurilor. Prin aceasta, este pus în lumină statutul în sine al artistului, pus, de această dată, în postura de a se evidenția în persoana celui care, privind de sus, veghează asupra ordinii lumii: singur cu sine, explorând tenebrele nopților, căzând adeseori în momentul său de introspecție, găsindu-și inspiraţia sau regăsindu-se în sensul creației sale, evaluând în fiecare clipă raporturile artei cu realitatea vie, cu societatea actuală.

Asemeni „Rondului de Noapte”, opera de artă transcende evenimentul istoric, devenind o punte între generații, între trecut, prezent și viitor. Arta este lipsită de granițele lineare - drept dovadă faptul că hotarele ei fluide traversează evenimentele care determină, din punct de vedere istoric, apariția tabloului.

Cele mai recente mișcări artistice sunt reprezentate de creatori ai noului val, fiind „vegheate” de exponenți ai generațiilor anterioare, și ei prezenți pe aceeași scenă. Tematicile propuse sunt diverse și reprezintă părți integrate în proiecte de creație personală. Cu toate acestea, ele converg într-un punct comun, în care fenomenul reprezentat de Școala de Pictură de la Cluj rezistă în timp și este pe cale să dezvolte noi direcții în cercetarea artistică actuală, esența limbajului pictural fiind completată de medii grafice, sculpturale, fotografice sau multimedia. Din această perspectivă, proiectul capătă aspectul unui portret de grup, asemeni scenei de gen din „Rondul de Noapte”. Dintre temele prezente sunt de menționat peisajul, portretul sau compoziția abstractă, de factură neoexpresionistă, neoromantică, cu influențele simbolismului, ale realismului și suprarealismului, ale dadaismului sau ale realismului magic, o enumerare care nu se oprește aici ci, metaforic vorbind, dezvoltă noi direcții, ca niște „tentacule” de accesare a realităților palpabile sau simțite.

Actualul proiect „The Night Watch” își propune să treacă de la o realitate intimă, materializată în opera de artă, la o conștiință colectivă, punând într-un context inteligibil creația și bagajul cultural al unor generații. Expoziția ordonează afinitățile plastice care s-au remarcat în contextul Școlii de la Cluj și aduc în prim plan individualități formate în timp pe acest „teren fertil”.

Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 28 aprilie 2019, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.