CIPRIAN MUREȘAN. Tradiții active

Vernisaj: miercuri, 14 noiembrie 2018, de la ora 18

14 noiembrie 2018 - 13 ianuarie 2019

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează, în perioada 14 noiembrie 2018 – 13 ianuarie 2019, expoziţia „Tradiții active I/ Active Traditions I” a artistului Ciprian Mureșan. Cu această expoziție, artistul revine la Muzeul de Artă Cluj-Napoca după exact cinci ani de la precedenta sa expoziție personală. Dacă în urmă cu cinci ani, ținta esteticii sale critice era „greutatea” inertă a autorității maeștrilor artei, acum investigația sa artistică s-a oprit asupra dialogului original-copie.

Vernisajul va avea loc miercuri, 14 noiembrie 2018, de la ora 18, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, Piața Unirii nr. 30), în prezența artistului Ciprian Mureșan.

Expoziția „Tradiții active I/ Active Traditions I”, curator: Dan Breaz, aduce în atenția publicului etape semnificative ale transmiterii tradițiilor autohtone prin intermediul unor selecții de lucrări de sculptură și pictură. Colaborarea cu artistul Ciprian Mureșan, în sensul conceptului curatorial, s-a materializat printr-o expoziție personală, care prelucrează, prin relecturare estetică, arii tematice de mare interes pentru centrul artistic de la Cluj. „Tradiții active I” cuprinde trei proiecții video: „Toate imaginile dintr-o carte despre sculptura clujeană I”, „Toate imaginile dintr-o carte despre sculptura clujeană II” și „Toate imaginile dintr-o carte despre pictura clujeană”. Cele trei video-uri surprind în timp real activitatea de redesenare a unor lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca și din alte colecții, după reproducerile din două cărți realizate de criticul de artă Mircea Țoca, „Sculptori clujeni”, respectiv „Pictori clujeni”. Ciprian Mureșan a reluat, prin copiere creativă, lucrări emblematice pentru abordarea tradiției atât în pictura, cât şi în sculptura centrului artistic de la Cluj. Printre cele mai semnificative reluări ale lucrărilor de sculptură se numără Iovan Iorgovan (Romul Ladea), Ion Creangă, Crişan şi Horia (Mircea Spătaru), Amintirea (Virgil Fulicea) şi Apáczai (Andrei Kós). Lucrările de pictură redesenate după carte sunt la rândul lor relevante pentru surprinderea tradițiilor la nivel vizual. Aducem în discuție creațiile Avram Iancu (Constantin Dinu Ilea), Chemare peste văi şi munţi (Petre Abrudan), Vechiul meu atelier (Gavril Miklossy), Lăutari (Maria Margareta Nemeş), Culesul (Bela Abody Nagy) şi Pădureancă (Paul Sima).

Artistul nu s-a oprit la nivelul re-creării printr-o aparentă copiere a imaginilor, ci și-a propus re-construirea integrală a celor două volume. Însă, începând cu desenul, continuând cu imaginile și terminând cu paginația textului, artistul a făcut apel la instinctul său artistic, căruia i-a lăsat libertatea de a interveni în canonul vizual potrivit dispoziției de moment. Pentru a pune și mai mult în valoare această înregistrare a energiei gestuale, în una dintre lucrările video, artistul copiază cartea de sculptură ținută cu capul în jos, pentru a nu se lăsa furat de logica discursivă și vizuală a volumului. Prin urmare, Ciprian Mureșan a recompus vizual însuși textul critic, pentru a face din acesta tot o ilustrație contemporană a tradiției criticii de artă. Autoritatea conceptuală a textului este reconvertită în precizia intelectuală a replicii sale vizuale. Acest proces filmat are statutul unei reeditări creative, care nu-şi propune să fie nici fidelă, nici integrală.

 Ne e cunoscută tuturor existența unor convenții care-i impun artistului activități considerate definitorii atât pentru actul artistic, cât și pentru profesia de artist. Prin urmare unele activități sunt considerate principale, iar altele auxiliare actului de creație și profesiei de artist. Prin demersul său, Ciprian Mureșan renegociază limitele artei, chestionându-i rolurile și drepturile de a apela la tehnici bazale, cum e desenul sau la activități formatoare, cum e copierea marilor maeștri. Miza acestor „munci” aparent umile este de a ne dezvălui modalități nebănuite de creare a noului. Transformarea textului în imagine și a vechii reprezentări într-o imagine nouă ne revelează facultatea secretă a reprezentării de a deveni independentă față de propria sursă de inspirație. Astfel, actul de copiere, nu mai reprezintă o facultate artistică auxiliară, textul nu mai reprezintă opusul imaginii, iar noul nu este cu necesitate opus vechiului.

După absolvirea Academiei de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” (actuala Universitate de artă și design) din Cluj-Napoca la secția „Sculptură”, Ciprian Mureșan și-a construit o carieră care a beneficiat de o amplă recunoaștere internațională. Menționăm în acest sens participarea sa la expoziții de la Bienala de la Veneția (2009, 2017), Centre Pompidou (2010), Tate Modern (2012), San Francisco Museum of Modern Art (SF MoMA, 2012), Ludwig Museum (Budapesta, 2015) sau Galeria Plan B (Berlin, 2018). În anul 2017, Ciprian Mureșan a fost laureatul celei de-a X-a ediții a Premiilor pentru desen contemporan, inițiate de Fundația Daniel și Florence Guerlain. Este redactor al revistei Idea artă + societate și membrul al Fabricii de pensule.

Expoziția „Tradiții active I/ Active Traditions I” rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 13 ianuarie 2019, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Imagini de la vernisajul expoziţiei „Tradiţii active I / Active Traditions I”, purtând semnătura artistului Ciprian Mureşan. Evenimentul a avut loc în subsolul Palatului Bánffy, sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în data de 14 noiembrie 2018, cu începere de la ora 18:00, în prezenţa artistului Ciprian Mureşan, a managerului Muzeului de Artă Cluj-Napoca, istoricul Lucian Nastasă-Kovács, şi a curatorului expoziţiei, istoricul de artă Dan Breaz.

Expoziţia rămâne deschisă spre vizitare publicului până în data de 13 ianuarie 2019, de miercuri până duminică inclusiv, între orele 10:00-17:00.