Imagini de la vernisajul expoziției

Octavian Smigelschi (1866-1912)

MONUMENTALITATE ARTISTICĂ

Vernisaj: miercuri, 21 octombrie 2015, ora 18

21 octombrie - 8 noiembrie 2015

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu Asociaţia Culturală „Pictor Octavian Smigelschi”, Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Oradea şi Institutul Cultural Român organizează, în perioada 21 octombrie – 8 noiembrie 2015, expoziţia „Octavian Smigelschi. Monumentalitate artistică” (curator: Alexandru Constantin Chituţă).

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 21 octombrie 2015, de la ora 18:00. În cadrul vernisajului prezintă Dr. Iulia Mesea (Muzeul Naţional Brukenthal), Dr. Ioana Gruiţă-Savu (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei) şi Dr. Dan Breaz (Muzeul de Artă Cluj-Napoca). Cu această ocazie va avea loc lansarea volumului „Octavian Smigelschi – iniţiatorul picturii naţionale bisericeşti” Ed. ASTRA Museum, autor Alexandru Constantin Chituţă, respectiv al doilea număr al re-înfiinţatei reviste „Luceafărul”.

În cadrul vernisajului va avea loc şi lansarea volumului trilingv „Virginia Zeani. Portret. Portrait. Ritratto”, Editura Primus, Oradea, 2015, care apare cu ocazia împlinirii de către faimoasa soprană a vârstei de 90 de ani. Conf. Univ. Dr. Florina Mariş-Hinsu va prezenta acest volum celebrativ, referitor la una dintre cele mai prestigioase soprane lirice din anii 1950, 1960 şi 1970. Timp de douăzeci şi cinci de ani Virginia Zeani a fost „prima donna assoluta” a teatrului de operă din Roma. Renumita solistă a ştiut să devină o adevărată legendă a scenelor lirice, impunându-se printre marile personalităţi ale operei secolului al XX-lea, dintre care le amintim pe Luiza Tetrazzini, Amelia Galli-Curci, Renata Tebaldi, Monserrat Caballe, Mirella Freni şi Maria Callas.  Virginia Zeani a cântat împreună cu unii dintre cei mai renumiţi tenori, precum Beniamino Gigli, Ferruccio Tagliavini, Luciano Pavarotti şi Plácido Domingo.

Octavian Smigelschi a fost unul dintre cei mai importanţi artisti români de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi primul deceniu al secolului al XX-lea, cu contribuţii excepţionale în pictura religioasă şi o operă laică programatic înnoitoare. Crescut în mediul multicultural al oraşului Sibiu, Smigelschi şi-a desăvârşit pregătirea artistică la Şcoala de desen de la Budapesta iar apoi şi-a cizelat maniera prin numeroase călătorii de studii la Munchen, Viena, Dresda, Berlin, Veneţia, Ravena, Florenţa şi Roma. Este o perioadă densă de acumulări artistice, comparaţii, sublimări şi căutări de drumuri noi. Privit din această perspectivă, procesul de modelare spirituală a pictorului are puternice conotaţii şi interferenţe europene, fiind un adevărat model de inter-culturalitate.

Opera lui Octavian Smigelschi cuprinde un număr mare de lucrări ce acoperă toate genurile, de la portrete, peisaje, subiecte româneşti rurale, compoziţii simboliste, figuri animaliere, până la studii de costume şi draperii, şi chiar statuete din argilă, utilizate în studiul costumului şi al drapajului. Dar capitolul care l-a consacrat definitiv a fost pictura monumentală religioasă.

Pictura din catedrala mitropolitană din Sibiu, opera de căpătâi a pictorului, are un pronunţat caracter monumental. Personajele şi compoziţiile respiră o atmosferă de solemnitate, atitudinea lor vie şi caldă inspirând sentimentul păcii interioare.

Prin opera sa, în care a sintetizat spiritul apusean cu cel răsăritean Smigelschi a creat la Sibiu un stil propriu, numit neobizantin.

Dispariţia timpurie, la doar 46 de ani, a împiedicat desăvârşirea potenţialului creator al artistului român. De altfel, activitatea desfăşurată în cea mai mare parte în mediul provincial, marginal atât faţă de Budapesta cât şi faţă de Bucureşti, îi limitase şi până atunci afirmarea.

Expoziţia „Octavian Smigeslchi (1866-1912) Monumentalitate artistică” reuneşte pentru prima dată la Cluj-Napoca cartoanele monumentale realizate de pictorul transilvănean în perioada 1902-1903, creaţii laice, documente originale, fotografii, proiecte etc. Atât marea pânză de peste 10 metri lungime cât şi cartoanele încântă prin rafinament, prin bogăţia compoziţională şi prin dimensiunile nemaiîntâlnite în pictura românească, constituind un eveniment excepţional inedit pentru publicul din ţara noastră.

Expoziţia „Octavian Smigeslchi (1866-1912) Monumentalitate artistică” va putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca în perioada 21 octombrie – 8 noiembrie 2015, de miercuri până duminică în intervalul orar 10-17.