Ioan Sbârciu, Pădurea de cenușă

Vernisaj: 14 noiembrie 2013, ora 18

14 noiembrie – 15 decembrie 2013   

Ioan Sbârciu este unul din cei mai influenţi artişti şi pedagogi din spaţiul artistic contemporan românesc. Direcţia pe care a imprimat-o învăţământului superior artistic clujean în perioada în care a deţinut funcţia de rector al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca a condus la conturarea unui fenomen artistic fără precedent în pictura din România. Cunoscut atât în publicistica românească cât şi internaţională sub genericul „Şcoala de la Cluj”, acest adevărat curent artistic este caracterizat de revalorizarea reprezentării figurative şi de utilizarea unei palete a tonurilor rupte, numite generic griuri. Rezultatul acestei orientări a fost afirmarea în spaţiul internaţional, în galerii de artă şi muzee de prestigiu, a unui grup de tineri artişti clujeni a căror creaţie este considerată de presa internaţională emblematică pentru arta secolului XXI şi care au atins cote valorice de vârf pentru arta din România.

În planul propriei creaţiei artistice, ale cărei caracteristici au fost decisive în conturarea „Şcolii de la Cluj”, Ioan Sbârciu a trecut de la o paletă a tonurilor saturate, derivate din culorile de bază, caracteristică a mediului picturii clujene până nu demult, la o paletă a tonurilor rupte, a griurilor colorate care susţineau o reprezentare figurativă evazivă, ancorată într-o realitate imediată, cu rezonanţe socio-politice.

Actuala expoziţie de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă peste 50 de lucrări de dată recentă, de mari dimensiuni, paletei cunoscute de griuri adaugându-i-se elemente cromatice de forţă, compoziţia tabloului devenind spectaculos de elaborată. Este un discurs artistic de mare subtilitate plastică, care aduce o surprinzătoare prospeţime unei teme anterioare, „Pădurea de cenuşă”, sub aspectul punerii în dialog a registrului griurilor cu cel al culorilor saturate, al informalului cu citatul figurativ, adresându-se în special publicului cu o înaltă cultură artistico-plastică dar care oferă, la nivelul unor rezonanţe care se stabilesc la nivelul percepţiei intuitive, motive de delectare şi reflecţie şi marelui public.